Fericita...

Stiu ca..

....ai un fel al tau de a fi prezent atunci cand am cea mai mare nevoie de tine. In momente critice in clipe de sarbatoare... cand masina de spalat se revarsa, ,,ori cand suflu in lumanari"... iar atunci ..."Cand n-ai un singur talent trebuie sa te multumesti cu mai multe"... si desi “Intalnirea a doua persoane este ca si contactul a doua substante chimice: daca este vreo reactie, amandoua sunt transformate", "Multi se multumesc cu jumatate pentru ca nu au curajul raspunderii unui intreg" pentru ca si..."Magneţii sunt mai deştepţi ca oamenii pentru că unul acoperă ce-i lipseşte celuilalt."

...am "Vointa de a constitui un regat privat", desi "I remember the smell of your skin...everything"
" e posibil sa ma pierzi asa ca vino...sa ma vezi," desi "pentru o clipa m-am gandit la trecut...nu eram eu..era o ''alta ''care radia de fericire..i-am zis:opreste-te,tu nu stii ca fericirea ta duce la nefericirea altora? si atunci am inteles "Cotidianul nu mentine dragostea iar iubirea furata nu are sanse sa devina proprietate personala."
....Vorbesti clar despre lucruri neclare.. dar..."Love is a grave mental disease",
azi e Haos...ordine in haos...candva.

....prima calitate a stilului este claritatea,iar in lumea în care trăiesc eu, iubirea se măsoară în fapte...asa ca ..mult curaj pentru a-ti conduce viata pe care o doresti, ...multe spatii pentru nesfarsitele sperante pe care le nutrim...insa... "En la vida todos tenemos un secreto inconfesable, un arrepentimiento irreversible, un sueño inalcanzable y un amor inolvidable.”

....trebuie Sa ii dam timpului un timp...chiar daca "Nu exista desavarsire, exista oricum drumul spre ea",
insa
.....Cand un barbat te inseala cu una mai urata cea mai mare pedeapsa e sa ramana cu urata ;)
dar ramane insa ..."Calatoria pe care o fac elefantii cand zeii le soptesc numele", si „Câţi fericiţi care n-au habar că sunt fericiţi", un regat privat, departe, mereu "Compozitie la patru maini",
...."In fie ce nastur' din haina, un fir de amintire a ramas..." me and my friend the wind...si desi "Sperand sa schimbi un "el", ajungi sa schimbi un "tu"...After all you put me through You'd think I'd despise you But in the end I want to thank you Because you made me that much stronger.

:)

"Pentru a fi de neinlocuit, trebuie intotdeauna sa fii diferit."

Tratatul ranitilor in dragoste

Dispozitii generale:



A. Se are in vedere faptul ca ” in dragoste si in razboi totul este posibil” este perfect valabil.

B. Se are in vedere faptul ca in ceea ce priveste razboiul si regulile sale exista Tratatul de la Geneva, adoptat pe 22 august 1864, care hotaraste modul in care trebuie sa fie tratati ranitii pe cimpul de lupta, in timp ce pina in zilele noastre nu a fost promulgat nici un tratat care sa stabileasca situatia ranitilor din dragoste, mult mai numerosi.

Se hotaraste:


Art.1. – toti amantii indiferent de sex, sint avertizati ca dragostea, in afara de o binecuvintare este deasemenea ceva foarte periculoasa, imprezivibila si poate provoca numeroase daune. Din aceste motive, cine are intentia de a iubi, trebuie sa fie constient ca-si expune corpul si sufletul la rani de diferite tipuri, si nu poate fi acuzata perechea niciodata pentru ca amindoi sint expusi la aceasi risc.


ART. 2- Imediat ce a fost atins de sageata din arcul orb al lui Cupidon, trebuie sa se solicite imediat arcasului sa traga aceeasi sageata in directia opusa, cu scopul de a nu suferi de rana numita” dragoste neimpartasita”. In cazul in care Cupidon refuza sa faca acest lucru, Tratatul care in aceasta perioada este promulgat, il obliga pe ranit ca in cel mai rapid mod cu putinta sa isi smulga sageata din inima si sa o arunce la gunoi. Pentru a duce la bun sfirsit acest lucru, trebuie evitate telefoanele, mailurile, trimiterea florilor( intotdeauna refuzate) si orice alta forma de cucerire, caci asemenea metode, pot avea un rezultat positiv pentru scurt timp dar nu vor rezista in timp. Tratatul hotaraste deasemenea ca ranitul trebuie sa caute urgent compania altor persoane si desemenea trebuie sa se impuna in fata gindului obsesiv ce ii spune” merita sa lupt pentru aceasta persoana”


ART. 3 In cazul in rana este provocata de un tert, adica, persoana iubita se simte atrasa de cineva care nu era in scenariul initial, este absolut interzisa razbunarea. In acest caz, lacrimile sint permise pina seaca, si deasemenea pumnii in perete sau in perna, intilnirile cu prietenii unde ex-ul poate fi insultat din plin, atacind deasemenea lipsa sa de gust, dar fara a se ajunge la a-i ataca onoarea. Tratatul stabileste deasemenea ca se poate aplica si in acest caz regula din ART.2 ce stabileste cautarea companiei prietenilor, dar trebuie evitate pe cit posibil locurile pe care le frecventeaza cealalta persoana.

Art.4- in cazul ranilor usoare, clasificate ca mici tradari, pasiuni fulminante care nu dureaza mult, sau dezinteres sexual momentan, trebuie sa se aplice cu generozitate si rapiditate tratamentul numit Iertare.O data aplicat acest tratament, nu mai trebuie sa se revina la el sub nicio forma, subiectul trebuie uitat definitv si nu trebuie utilizat niciodata ca un argument intr-o cearta sau intr-un moment de ura.

ART. 5- In cazul ranilor definitive, deasemenea cunoscute ca „ ruptura, despartire” unicul tratament care are efect se numeste Timp. Nu foloseste la nimic cautarea consolarii in ghicitul in carti( intotdeuna promit intoarcerea dragostei pierdute), citirea romanelor de dragoste( intotdeauna se termina bine), dezvoltarea unei dependente pentru telenovele sau alte chestii asemanatoare.Trebuie suferit intens si evitate complet drogurile, calmantele sau rugaciunile la sfinti. In ceea ce priveste alcoolul, sint permise doar 2 pahare de vin pe zi.

Concluzii finale:
Ranitii din dragoste, in comparatie cu ranitii din conflictele armate nu sint victime .Au ales ceva ce face parte din viata si in consecinta trebuie sa isi asume agonia si extazul alegerii lor.
Si celor ce niciodata nu au fost raniti in dragoste,nu vor putea spune niciodata „am trait”.Pentru ca nu au trait.

Ai mei :)

Inca e in top....

Oare....

Fiecare pas pe care îl facem in viaţă e pentru a ne hrăni sufletul din clipe în care să simţim că ne pierdem în întreg Universul descoperindu-ne apoi pe noi înşine. Fiecare dintre noi alege un drum pe care-l crede cel mai potrivit în căutarea aceasta.

Căutăm iubire. Suntem ferm convinşi că iubirea o găsim intr-o persoană de sex opus, în îmbrăţişările părinţilor, în zâmbetele celor dragi, în cuvintele încurajatoare a celor pe care îi stimăm, în vorbele dulci a celor pe care îi iubim. Dar iubirea este în noi. Iubirea e acel foc imens pe care îl simtim înauntrul nostru atunci când ne trezim dimineaţa bucuroşi că suntem în patul nostru, recunoscători că ni s-a oferit încă o zi în care putem alege.

Intotdeauna putem alege. Asta uităm mulţi dintre noi. Putem alege să fim bucuroşi sau să ne lăsăm cuprinşi de tristeţe, să fim răi cu cei din jurul nostru sau să fim buni. Bunătatea cheamă bunătate. Putem alege să mergem cu capetele aplecate pe stradă sub greutatea problemelor noastre sau putem alege să privim cerul cu încrederea in noi că totul va fi bine şi că le vom putea duce pe toate spre un bun sfârşit. Trebuie să învăţăm să dăruim ca să putem primi. Te-ai gândit vreodată cât poate ajuta pe cineva un zâmbet de-al tău? Ii poate schimba intreaga zi! Poate oferi încredere! E un ajutor pe care tu nici nu ai sperat că îl vei putea oferi în ziua respectivă!

Oare nu am obosit să construim ziduri in jurul nostru? Oare cel pe care vom dori să treacă de zidurile noastre nu va obosi încercând să le spargă?

Cat.....?

Cat de mult este permis sa oferi inainte sa intreci limita si cat de mult poti ierta, cat de multe poti trece cu vederea inainte sa depasesti cota permisa? Cat este prea mult? Pun aceste intrebari pentru ca, din toate sfaturile contradictorii pe care le primesc de obicei de la ceilalti participanti “cu vechime” la jocul dragostei, am aflat ca este bine sa tii ceva si pentru tine, ca este bine sa ceri mai mult – sau cel putin la fel de mult – pe cat oferi, iar daca nu ti se ofera macar pe aproape cat oferi tu inseamna ca esti folosit si luat de fraier.
Dragostea ta devine o slabiciune pe care celalalt o exploateaza. Desigur ca nu cunosc niciun participant care sa fi ajuns la final sa se bucure de trofeu, ceea ce bineinteles nu inseamna ca asa ceva nu exista, ci doar ca eu nu am cunoscut niciun asemenea cuplu. Dar banuiesc ca totusi exista cativa castigatori si cred ca tot ei au scris si minunata carte cu regulamente pe care eu o caut. Din scurta mea experienta de viata am mai aflat ca exista oameni care nu-si arata sentimentele si merg pana in panzele albe cu credinta ca indiferenta autoimpusa le da o putere ce-i face superiori semenilor lor, pentru ca aceasta indiferenta ii scuteste de suferintele inutile provocate de dragoste. Asta nu insemna ca ei nu simt, ci doar ca nu o arata. Nici daca iubesc si nici daca sufera.
Par de piatra.
N-am aflat insa daca acesti oameni sunt fericiti sau macar multumiti....
Deci poate sa existe un echilibru? De fapt cred ca sunt in cautarea unor reguli care sa-mi arate cat trebuie sa simti din fiecare sentiment implicat in joc, doar in speranta ca odata stiute, acele reguli vor actiona in mod automat asupra mea, iar eu nu va mai trebui sa ma abtin de la a oferi prea mult sau de la a cere prea mult, ci mintea si sufletul meu vor gasi singure modalitatea de a lucra in armonie si vor crea acel echilibru perfect care, banuiesc, ar trebui sa ma faca fericita...

Vreau...........

.

• vreau sa vad si sa cunosc lumea , si nu din carti,

• vreau sa simt nisipul fierbinte al Saharei sub talpi, si nu in vis,
• vreau sa trec un rau calare, si nu prin holograme ale sufletului meu,
  
• vreau sa imi simt inima in urechi, si nu de frica,
  
• vreau sa vad norii si nu de sub ei, ci de sus de undeva de peste zari, si nu moarta, vie.

• vreau sa tip cand ma arunc in gol bazandu-ma pe o parasuta,
• vreau sa culeg Rododender de pe Transfagarasan si nu din ierbare vechi si prafuite,
  
• vreau sa cant , si nu in baie, ci la volan,
  
• vreau sa dansez, si nu muzica de starnit hormonii.

• vreau sa vad Londra din al ei ochi,
• vreau sa urc scarile Turnului Eiffel,
  
• vreau sa ma sarut sub stele cazatoare vara la tara
• vreau sa fiu eu si doar eu,
• vreau sa nu ma schimb eu, incercand sa schimb un el

• 
  
• vreau
• vreau
• vreau
• 
  

În lumea în care trăiesc eu, iubirea se măsoară în fapte, deși uneori vrei să auzi și-o vorbă drăgăstoasă. Totul se rezumă la fapte. Pretinzi că iubești?! Ei bine, azi vreau și dovada.. așa, de dragul teoriei. Corpul tău nu-i un dar pentru care să-mi târăsc demnitatea în noroi, și să renunț total la a fi eu..

Într-una din dimineți, cafeaua ta are un gust ciudat. E-o otravă la fel de dulce ca și mirosul pielii lui. Dacă ți-as spune că ceea ce ai băut în toate diminețile astea, a fost otravă, m-ai crede? Garantat nu, și nu pentru că nu mă cunoști, ci pentru că ții prea mult la viciul tău, și ai nevoie de el ca de aer. Îmi ești otravă, scumpule, îmi umbli prin vene și-mi încâlcești sângele, și nu mă mai regăsesc..

În lumea în care trăiesc eu, iubirea se măsoară prin fapte. N-ai chef să-mi masezi tălpile, știu.. e-o rutină pe care-o găsești sub demnitatea ta. Ceea ce demonstrează că pentru tine, iubirea nu-i decât o vorbă care te-asigură că ai ce strânge-n brațe nopțile.

În lumea mea, iubirea se măsoară în fapte. Și-atunci când nu le regăsesc, știu că m-am rătăcit. Dacă ceea ce simți e iubire, lasă-mă să fiu eu.

Redă-mă mie.